Legătura de echipotențializare principală: ce se leagă și de ce

Imaginează-ți o mână pe robinet (legat de conducta metalică de apă) și cealaltă pe carcasa mașinii de spălat. Dacă între cele două apare o diferență de potențial — dintr-un defect de izolație, dintr-un conductor PEN întrerupt, ori pur și simplu pentru că țeava metalică aduce din exterior un alt potențial decât cel al instalației — curentul are un traseu: prin tine. Echipotențializarea taie exact acest traseu: leagă conductiv părțile metalice între ele, astfel încât să fie practic la același potențial. Nu contează atât „cât de aproape de zero" e fiecare, ci că între ele nu mai e o diferență periculoasă.

Bara principală: nodul la care converge totul

Punctul în jurul căruia se construiește totul e borna / bara principală de legare la pământ. Conform Art. 5.5.2.1, în fiecare instalație, la nivelul tabloului general, trebuie prevăzută o astfel de bară — „nodul" la care converg conductoarele relevante ale instalației și toate legăturile de echipotențializare. Ce se conectează la ea depinde de sistemul de distribuție (TN-C, TN-S sau TN-C-S) — conductorul de protecție sau conductorul combinat PEN, după caz:

• conductorul PEN din racordul de alimentare;
• conductorul (conductoarele) PEN distribuite la consumator când rețeaua e TN-C;
• conductorul PE distribuit la consumator în sistem TN-S;
• conductorul N distribuit la consumator în sistem TN-C-S;
• conductoarele pentru legătură de echipotențializare;
• conductoarele de legare la pământ.

Ce „importă" în casă țevile metalice

Surprinzător e că nu conductoarele electrice sunt partea interesantă — acelea se leagă evident. Sunt părțile conductoare străine: elemente metalice care nu fac parte din instalația electrică, dar care pot introduce un potențial străin, în general al pământului local. Legenda figurii 5.1 din normativ le enumeră concret, iar lista descrie exact o locuință obișnuită:

• conducta metalică de apă (rece/caldă), din exterior;
• conducta metalică de apă uzată, din exterior;
• conducta metalică de gaz — după racordul electroizolant, din exterior;
• instalația de aer condiționat;
• sistemul de încălzire;
• conducta metalică de apă dintr-o încăpere (de exemplu o baie);
• alte părți conductoare străine din zona de accesibilitate la atingere.

Toate, prin lungimea lor metalică ce iese din clădire în pământ sau în rețele exterioare, pot aduce un potențial diferit de cel al instalației tale. Legătura de echipotențializare principală le aduce la „numitorul comun".

Armătura și structurile metalice

Betonul armat al clădirii conține o rețea de oțel care, interconectată, formează o structură conductivă uriașă. Normativul o recunoaște: la tipurile de electrozi recomandați (Art. 5.5.7.2) apar „structură metalică subterană îngropată în fundații sau în sol" și „armătura metalică (sudată) a betonului (cu excepția betonului precomprimat) îngropată în pământ". Așadar armătura fundației, când e continuă electric, poate juca chiar rol de priză de pământ în fundație — nu doar de element echipotențializat.

Cu ce secțiune se leagă

Conductorul cu care faci legătura principală nu poate fi „orice sârmă". Art. 5.5.5.1 fixează secțiunea minimă a conductoarelor de echipotențializare conectate la bara principală, în funcție de material:

Sunt valorile minime pentru legătura principală — fixe, indiferent de mărimea instalației, fiindcă rolul lor e robustețea mecanică și o continuitate sigură a legăturii, nu transportul vreunui curent de sarcină. Echipotențializarea suplimentară (locală) are altă regulă de dimensionare — raportată la secțiunea conductoarelor de protecție pe care le leagă — subiect pentru articolul dedicat băilor.

Unde se încadrează în sistemul de legare la pământ

Ca să nu rămână o listă abstractă, merită văzut ansamblul. Art. 5.5.1.2 descrie din ce se compune un sistem de legare la pământ:

Echipotențializarea principală e una dintre piesele acestui ansamblu: conductoarele ei aduc părțile conductoare străine (apă, gaz, încălzire, structuri) la bara principală, care la rândul ei e legată la priza de pământ — despre care am scris în articolul despre priza de pământ.

Dincolo de articole și secțiuni, ideea care contează rămâne simplă: și conductorul PE, și legătura de echipotențializare principală protejează omul, dar prin mecanisme diferite. PE-ul deschide calea deconectării automate — taie defectul. Echipotențializarea egalizează potențialele dintre obiectele metalice pe care le poți atinge simultan, ca diferența dintre ele să nu-ți mai treacă prin corp, încă dinainte să sară protecția.

Articolele și valorile de mai sus (Art. 5.5.1.2, 5.5.2.1, 5.5.2.3, 5.5.5.1, 5.5.7.2, 5.5.7.3 și legenda Fig. 5.1) sunt redate din textul extras al I7-2011, subcap. 5.5. N-am adăugat praguri sau secțiuni din afara normativului. Detaliile de execuție (poziția exactă a legăturii pe conducta de gaz, racordurile electroizolante) se coordonează cu proiectele de specialitate — gaze, sanitare, structură.