Câte prize pe cameră? Prizele le numeri după mobilă, circuitele după aparate

Fraza, și de ce n-are nevoie de cifră

Art. 5.4.24: „În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere prize după necesități.” Atât. Nu cred că e o scăpare, pentru că unde vrea un număr, I7 îl scrie. La campinguri, art. 7.7.10 cere: „Pentru fiecare punct de conexiune (rulotă) trebuie prevăzută cel puțin o priză.” Iar art. 7.7.9 adaugă: „Pe un circuit de alimentare nu se vor grupa mai mult de 4 prize.” Pentru locuințe n-a scris nimic de felul ăsta. Acolo nu folosește numărul prizelor, ci puterea de pe circuit și aparatele mari, iar asta e în articolul 5.4.7: „Puterea instalată pe un circuit monofazat de prize din clădirile de locuit și social - culturale este de 2kW.” Și imediat după: „În locuințe, pentru receptoare cu puteri de peste 2 kW (de ex. mașini de spălat, aparate de climatizare etc.), trebuie prevăzute circuite de priză separate.”

Puterea e dată pe circuit, nu pe priză. Numărul prizelor, luat singur, nu stabilește numărul circuitelor: un circuit cu trei prize și unul cu opt intră în socoteală la fel. O schimbă aparatele, cât merg odată și dimensionarea circuitului. Un aparat care trece singur de 2 kW cere circuit separat; cum se aplică regula la un aparat pe care îl muți dintr-o priză în alta, cum e fierbătorul, discut la bucătărie, unde textul se poate citi în două feluri. Celelalte intră în socoteală prin trei mărimi diferite, pe care e bine să nu le amesteci. Puterea instalată e suma plăcuțelor de pe circuit. Puterea absorbită, sau cerută, e cât din ea merge odată: pentru consumatorii casnici, art. 3.2.2.1 o obține din cea instalată, cu factorul de utilizare și cu cel de simultaneitate. Iar conductoarele se dimensionează după receptoare, cum spune a treia frază din 5.4.7: „Secțiunile conductoarelor se dimensionează corespunzător puterii receptorului /receptoarelor dar nu vor fi mai mici decât cele din anexa 5.32.” Pentru receptorul de peste 2 kW, art. 5.3.2.3 spune același lucru din partea aparatului: „Este admisă racordarea prin prize a receptoarelor electrice cu putere nominală până la 2 kW.” Peste 2 kW, receptorul se leagă printr-o priză dedicată, „numai pentru un singur receptor”, sau fix. Despre pragul ăsta am scris pe larg la circuitele dedicate.

De aici ies două socoteli care nu depind una de alta. Prizele le numeri după mobilă: unde stă omul și ce bagă în priză acolo. Circuitele le numeri după aparate: ce scrie pe plăcuța lor. Un minim numeric 5.4.24 nu fixează. Cel mai aproape de unul sunt cuvintele „în fiecare încăpere”, pe care eu le citesc așa încât nicio încăpere a locuinței să nu rămână fără priză. Se pot citi și mai larg: „după necesități” ar lăsa fără priză o încăpere în care chiar nu e nevoie de niciuna. Eu pun măcar una peste tot, fie și numai pentru aspirator. Câte pui peste ea nu mai scrie nicăieri.

Dormitorul, numărat pe mobilă

Iau un dormitor de 3,5 × 4 m, adică 14 m², și pun întâi mobila: patul cu două noptiere, un birou lângă fereastră, dulapul, o comodă cu televizorul în fața patului. Apoi trec pe la fiecare loc și mă întreb ce se bagă acolo în priză. Număr prizele, nu ramele: o priză dublă înseamnă două.

La fiecare noptieră stau lampa și încărcătorul telefonului, deci o priză dublă, și pentru două noptiere patru prize. La birou, laptopul și lampa: două. La televizor, televizorul și routerul sau decodorul: tot două. Lângă ușă pun una pentru aspirator, ca să nu-l bagi în priza televizorului. Ies nouă prize în cinci locuri.

Reperul de o priză la 4 m², pe care îl folosește și ElectroSchema și care nu e în I7, dă pentru 14 m² trei prize și jumătate. Între trei și jumătate și nouă, diferența e numărul de prelungitoare. O priză care lipsește nu dispare din cameră. O pune altcineva, mai târziu, sub forma unui prelungitor întins pe după noptieră.

Pentru circuit, a noua priză nu schimbă nimic; contează ce se bagă în ele. În dormitorul din figură nu e niciun aparat de peste 2 kW. Cu puterile din exemplul meu (trei lămpi de 10 W, două încărcătoare de 20 W, televizorul de 100 W, routerul de 10 W, laptopul de 65 W și aspiratorul de 900 W), toate pornite odată fac 1 145 W, sub cei 2 kW ai circuitului chiar dacă le aduni pe toate. Toate nouă prizele pot sta deci pe un singur circuit. Suma nu dimensionează însă circuitul. Pe 2,5 mm², minimul din anexa 5.32 pentru circuitele de prize monofazate, cu un disjunctor de 16 A, verifici condițiile din art. 4.3.2.1.3: curentul de calcul cel mult egal cu curentul nominal al protecției, iar acesta cel mult egal cu curentul admisibil al conductorului, corectat pentru felul în care e pozat; a doua relație, I₂ ≤ 1,45 · I_adm, un disjunctor o îndeplinește odată cu prima, fiindcă la el I₂ = 1,45 · I_n. Mai verifici căderea de tensiune pe lungimea lui (subcap. 5.2.5). Circuitul are și diferențialul de cel mult 30 mA pe care art. 4.1.5.2.1 îl cere pentru prizele de utilizare generală (în forma din 2011 până la 20 A, din 2023 până la 32 A). Mai are nevoie și de AFDD, pe care art. 4.2.2.10, introdus în 2023, îl face obligatoriu pe circuitele de până la 32 A din „spații amenajate pentru dormit din clădiri rezidențiale”. Socoteala s-ar schimba cu un radiator electric adus iarna. Dacă plăcuța lui trece de 2 kW, el e receptorul pentru care 5.4.7 cere circuit separat. Unul de exact 2 kW nu cade sub fraza aceea, dar împreună cu restul duce suma plăcuțelor la 3 145 W. În citirea strictă a celor 2 kW, pe care o discut la bucătărie, cere și el un circuit al lui. În cealaltă nu ajunge să compari suma cu 2 kW: justifici cât merge odată, cu factorii din 3.2, și verifici circuitul cu condițiile din 4.3.2.1.3, pe curentul de calcul care iese de acolo. Dacă știi de la început unde va sta, îi faci oricum priza lui, pe circuit separat. La fel cu aerul condiționat, pe care 5.4.7 îl dă chiar ca exemplu: decide plăcuța lui, iar în citirea strictă și cât adaugă la suma de pe circuit. Numărul prizelor din cameră nu decide nimic.

Dacă prizele de la noptiere ajung în tăblia patului, intri la subcapitolul 7.12, despre instalațiile din mobilier. Lista lui începe chiar cu patul: „Astfel de mobilier poate fi: paturi, dulapuri, birouri și etajere, utilizate în locuințe”. Circuitul care alimentează mobilierul trebuie să aibă diferențial de cel mult 30 mA (art. 7.12.4), curentul de utilizare e de cel mult 16 A (art. 7.12.2), iar conductoarele sunt din cupru, de cel puțin 1,5 mm² (art. 7.12.6). Același subcapitol prinde și biroul cu prize încorporate.

În bucătărie, prizele ajung la circuite

În bucătărie socoteala se întoarce. Aproape fiecare loc de pe blat primește un aparat care încălzește, iar câteva aparate trec singure de 2 kW. Am luat o bucătărie cu blat de 3 m și am trecut aparatele cu puterea de pe plăcuță. Cifrele sunt ale exemplului meu; la tine contează plăcuțele aparatelor tale.

Ies unsprezece prize și cinci circuite de prize, plus plita; în citirea strictă de mai jos, șapte. Trei dintre circuite le-au dat plăcuțele: cuptorul, mașina de spălat vase și fierbătorul trec fiecare de 2 kW, iar la fierbător circuitul ține de lectura de mai jos. Dacă mașina ta de spălat vase are 1,8 kW pe plăcuță, textul nu-i mai cere circuit separat. În citirea mea, socoteala poate scădea cu unul fără ca vreo priză să dispară, dacă circuitul de blat pe care o muți trece verificarea pe ce pornește odată. În citirea strictă rămân șapte: lângă cei 1,8 kW încape doar frigiderul (1,95 kW). Prizele, în schimb, le-a dat blatul: patru aparate care stau pe el, plus două locuri libere pentru mixer, robot sau încărcătorul telefonului.

Fierbătorul e cazul incomod. Citit literal, un fierbător cu 2,2 kW pe plăcuță e un receptor de peste 2 kW, iar textul nu face deosebire între un aparat montat și unul pe care îl muți pe blat. Se poate citi și altfel: exemplele din 5.4.7, mașinile de spălat și aparatele de climatizare, au loc fix, deci regula ar privi receptoarele al căror loc îl știi din proiect. Eu merg pe citirea literală. Nu poți împiedica pe nimeni să-l bage în altă priză, dar poți să-i faci un loc al lui, cu o priză pe circuitul ei, acolo unde stă de obicei, ca să n-aibă de ce să-l mute.

Restul aparatelor de blat au fiecare sub 2 kW, deci pot sta pe prize obișnuite. Pe câte circuite, depinde de cum citești cei 2 kW din 5.4.7, iar aici cele două citiri dau rezultate diferite. Cu frigiderul și hota, plăcuțele de pe circuitele blatului fac 5,2 kW. Dacă cei 2 kW sunt un plafon pentru suma plăcuțelor de pe circuit, cum i-am citit în articolul despre circuitele dedicate, ies patru circuite. Oricare două dintre airfryer, cafetieră, cuptorul cu microunde și prăjitor trec împreună de 2 kW (cele mai mici perechi, cafetiera sau microundele cu prăjitorul, fac 2,1 kW), deci fiecare are circuitul lui. Frigiderul și hota încap lângă prăjitor: 0,9 + 0,15 + 0,25 = 1,3 kW. Textul spune însă „este de 2kW”, nu „cel mult”. Citit ca puterea cu care intră un circuit de prize în calcul, lasă numărul circuitelor de blat la judecata proiectantului, după ce pornește odată: factorii de simultaneitate „se determină de către proiectant pe baza cunoașterii în detaliu a condițiilor de funcționare și exploatare” (art. 3.2.1.2). Nici citirea asta nu face orice grupare bună: fiecare circuit de blat se dimensionează apoi pe curentul de calcul ales pentru el, cu aceleași condiții din 4.3.2.1.3 ca în dormitor. Care dintre cele două citiri e cea corectă, textul nu tranșează. Eu fac două circuite, fiecare verificat cum am spus, pe ce pornește odată pe el, și le alternez de-a lungul blatului, ca două aparate puse unul lângă altul să cadă pe circuite diferite. E alegerea mea; cine ia citirea strictă face patru. Prizele montate în corpurile de mobilier, cum sunt cele care ies din blat sau cele din interiorul unui dulap, intră și ele la 7.12, unde dulapurile sunt pe listă.

În baie decide locul

Pentru baie, art. 5.4.31 trimite prizele la subcapitolele 7.1 și 7.2. Nici 7.1 nu numără prizele: le ține departe de apă. Volumul 0 e interiorul căzii sau al bazinului dușului, volumul 1 urcă deasupra lui până la 2,25 m sau până la capul de duș, dacă e mai sus, iar volumul 2 e o fâșie de 60 cm în jurul volumului 1. La un duș fără cădiță nu există volumul 2, dar volumul 1 se întinde la 120 cm de capul de duș. Toate sunt desenate la zonele din baie.

Art. 7.1.4.3 admite în volumul 0 nimic. În volumul 1 admite, în afară de dozele pentru receptoarele permise acolo, doar accesorii pe tensiune foarte joasă (TFJS sau TFJP, cel mult 25 V în curent alternativ), inclusiv prize. În volumul 2 admite „accesorii, altele decât prizele de curent”, cu excepții: tot circuitele TFJS și TFJP și „alimentare pentru aparatele de ras conform recomandărilor SR EN 61558 – 2 – 5”. Priza obișnuită nu intră deci nici în volumul 2. Priza de ras, cu transformatorul ei, intră, iar art. 7.1.4.1 o scutește acolo și de IPX4: „Această prevedere nu se aplică prizelor pentru aparatele de ras conform recomandărilor din SR EN 61558 – 2 – 5, instalate în volumul 2 și unde stropirea directă de la dușuri este puțin probabilă.” Priza de ras nu ține însă loc de priza uscătorului de păr: e făcută pentru aparatul de ras.

În afara volumelor 0, 1 și 2, 7.1.4.3 nu mai restrânge felul prizei. Rămâne diferențialul: art. 7.1.3.5 cere „protecția tuturor circuitelor” din încăperile cu cadă sau duș cu DDR de cel mult 30 mA. Și rămâne numărul, care e iar după necesități. Într-o baie cu cadă, priza pentru uscătorul de păr stă lângă oglindă, la mai mult de 60 cm de marginea căzii; dacă lavoarul e lipit de cadă, priza trece de partea cealaltă a oglinzii. Distanța o iei de pe volumele trasate pe baia reală, nu din memorie: un perete despărțitor le poate limita, iar dacă e mai scund de 2,25 m contează distanța minimă pe verticală și pe orizontală (art. 7.1.2). Dacă mașina de spălat stă în baie, decide tot plăcuța: dacă trece de 2 kW, 5.4.7, care o dă chiar ca exemplu, îi cere circuit de priză separat, cu priza tot în afara volumului 2.

Holul, cămara, camera copilului, casa din lemn

Pentru hol și pentru cămară, „în fiecare încăpere” e singurul argument. Lângă ușa holului pun o priză pentru aspirator; în cămară, una pentru un frigider sau o ladă frigorifică, dacă e loc de ele.

Pentru camera copilului, I7 are art. 5.4.29: „În încăperi în care se impun condiții speciale de protecție datorită utilizatorilor (copii, bolnavi mintal etc.), prizele trebuie să fie de tip special (de ex. cu obturatori) și prevăzute cu dispozitive de protecție diferențială ≤ 30 mA.” Dacă o cameră de copil dintr-o casă e o astfel de încăpere, textul nu spune. Diferențialul de 30 mA îl ai oricum, din 4.1.5.2.1. Eu pun prize cu obturatori și în restul casei, pentru că un copil nu stă doar în camera lui.

Într-o casă din lemn se adaugă subcapitolul 7.20, despre care am scris la garajul din lemn. Dozele de aparat, deci și cele ale prizelor, sunt din metal sau din plastic care trece proba cu fir incandescent la 960 °C și sunt etanșe (art. 7.20.5). Iar art. 7.20.31 cere: „În cazul rețelelor TN și TT, circuitele care alimentează receptoarele de lumină și prize se protejează fiecare la suprasarcină scurtcircuit și la curent rezidual diferențial cu curentul nominal de cel mult 30 mA.” Mai e o cerință, care nu vine din 7.20: art. 4.2.2.10 din 2023 face AFDD-ul obligatoriu „pentru toate circuitele de curent alternativ al căror curent nominal nu depășește 32 A” și în „construcții cu structura din lemn cu nivel de stabilitate III—V”. Nivelul de stabilitate îl iei din documentația casei. Dacă e între III și V, AFDD-ul nu mai stă doar pe circuitul dormitorului: îl pui pe fiecare circuit final de până la 32 A, de la prizele din bucătărie la iluminat, la originea circuitului, cum cere art. 4.2.2.12. Excepțiile sunt în art. 4.2.2.11, de pildă circuitele care alimentează receptoare cu rol de securitate la incendiu. Numărul prizelor nu-l schimbă nici 7.20, nici AFDD-ul. Schimbă doza fiecăreia și aparatele din tablou.

Când primesc un plan, pun întâi mobila, apoi prizele, apoi aparatele cu plăcuța lor, și abia la urmă circuitele. Cifrele din planul meu de articole nu erau prea mici sau prea mari. Le pusesem pe seama normativului, și asta era greșeala.

Citatele din I7-2011 sunt copiate din textul extras al normativului: art. 3.2.1.2, 5.3.2.3, 5.4.7, 5.4.24, 5.4.29, 7.1.3.5, 7.1.4.1, 7.1.4.3, 7.7.9, 7.7.10, 7.12.1 și 7.20.31. Art. 5.4.31, 7.1.2, 7.12.2, 7.12.4, 7.12.6, 7.20.5 și anexa 5.32, ca și art. 3.2.2.1 (puterea absorbită), 4.3.2.1.3 și subcap. 5.2.5, sunt redate cu vorbele mele, iar volumul 3 de la saune e cel din art. 7.3.2. Art. 4.1.5.2.1 e redat în ambele forme, din 2011 și din Actualizările 2023 (MO nr. 512 din 12 iunie 2023), iar 4.2.2.10, 4.2.2.11 și 4.2.2.12, în forma din Actualizările 2023. Dormitorul, bucătăria și puterile de pe plăcuțe sunt exemplele mele, ca și reperul de o priză la 4 m², care nu e în I7. Sunt lecturile mele, nu text din I7: că „în fiecare încăpere” se citește cu cel puțin o priză în fiecare încăpere; că un fierbător de peste 2 kW, deși portabil, intră sub 5.4.7 și 5.3.2.3 (citirea literală, alături de cea restrânsă la receptoarele cu loc fix); că cei 2 kW din 5.4.7 se pot citi și ca plafon pentru suma plăcuțelor, și ca puterea cu care intră circuitul în calcul; și împărțirea blatului pe două circuite.