Secționare și întrerupător general: ce cere I7 când oprești curentul

Trei funcții, nu una

Subcapitolul 5.3.4.5 al I7 tratează separat trei nevoi diferite de „a întrerupe", pentru că fac lucruri diferite:

• Secționarea (separarea) — scoți de sub tensiune ca să poți lucra în siguranță. Norma: dispozitivele de separare „trebuie să poată permite deconectarea instalației electrice, a circuitelor și a aparatelor individuale pentru a se permite întreținerea, verificarea, detectarea defectelor și efectuarea reparațiilor" (Art. 5.3.4.5.0.2).
• Întreruperea de urgență — oprești rapid, în caz de pericol, ca „tensiunea să fie întreruptă imediat printr-o manevră rapidă și ușor recunoscută" (Art. 5.3.4.5.0.3).
• Comanda funcțională — pornirea/oprirea normală, de exploatare, a unei părți din instalație (Art. 5.3.4.5.0.4). Întrerupătorul de lumină e comandă funcțională, nu secționare.

Un întreruptor de lumină nu e un dispozitiv de secționare, iar o priză nu e un mijloc de oprire de urgență — deși toate „opresc" ceva. Regulile de mai jos explică de ce.

Secționarea: rupi și neutrul, niciodată PE-ul

Aici e regula pe care o ratează cei mai mulți. Când dispozitivul e folosit pentru secționarea unui circuit monofazat, trebuie să separe toate conductoarele active de alimentare, inclusiv neutrul — nu doar faza:

Motivul nu e că neutrul devine automat periculos când întrerupi faza, ci că secționarea trebuie să izoleze complet partea instalației pe care lucrezi de conductoarele active de alimentare. Dacă neutrul rămâne conectat, circuitul nu e separat în sensul cerut de normă. În practică, asta înseamnă un dispozitiv 2P sau 1P+N cu funcție de separare — dar atenție: un MCB de 1P care întrerupe doar faza nu realizează singur secționarea completă a unui circuit monofazat, fiindcă neutrul rămâne conectat.

Există însă un conductor care nu se atinge niciodată:

Conductorul de protecție rămâne permanent conectat pentru că funcția lui e tocmai să asigure continuitatea căii de protecție în caz de defect; dacă l-ai întrerupe, ai elimina exact legătura de protecție care trebuie să rămână disponibilă în orice moment.

Ce mai cere un dispozitiv de secționare

Ca să te poți baza pe el când urci pe scară, dispozitivul de secționare trebuie să îndeplinească câteva condiții simple, dar nenegociabile:

• Poziție vizibilă sau marcată. „Distanța deschiderii între contacte […] trebuie să fie vizibilă sau în mod clar și sigur indicată prin marcarea «Închis» sau «Deschis»" — ori prin simbolurile 0 (deschis) și I (închis) (Art. 5.3.4.5.1.4).
• Fără semiconductoare. „Dispozitivele cu semiconductoare nu trebuie utilizate ca dispozitive de secționare" (Art. 5.3.4.5.1.5). Un releu static „oprește", dar nu garantează separarea galvanică. A opri funcționarea unui circuit nu înseamnă automat a-l secționa.
• Fără închidere accidentală. Dispozitivul trebuie conceput/instalat ca să prevină închiderea neintenționată — lacăt, spațiu încuiat, panouri de avertizare (Art. 5.3.4.5.1.6). Nu vrei ca cineva să dea drumul la curent cât ești tu cu mâinile în tablou.
• Clar identificat. „Toate dispozitivele utilizate pentru secționare trebuie să fie în mod clar identificate, de exemplu, prin marcarea circuitului pe care-l separă" (Art. 5.3.4.5.1.9).

Întreruperea de urgență e altceva

Oprirea de urgență are alte cerințe, fiindcă are alt scop — să elimini rapid un pericol sau să limitezi consecințele lui. Norma cere ca ea „să poată întrerupe curentul de plină sarcină a părții respective din instalație" (Art. 5.3.4.5.2.1, formularea exactă), iar comanda ei se recunoaște dintr-o privire:

Și atunci ce e „întrerupătorul general"?

„Întrerupător general" e o denumire de exploatare, nu o a patra funcție care înlocuiește automat cerințele de mai sus. Contează ce funcție îndeplinește dispozitivul și ce caracteristici are, nu că îl numim „general". Dacă el e mijlocul prin care se face secționarea instalației, trebuie să îndeplinească cerințele dispozitivului de separare (rupe și neutrul, poziție marcată, fără semiconductoare…). Dacă dispozitivul e utilizat și ca mijloc de întrerupere de urgență, trebuie să îndeplinească și cerințele aplicabile acelei funcții.

De aceea, întrebarea „am un întrerupător general de 2P, deci am și secționare, și oprire de urgență?" nu are un „da" automat: depinde dacă acel dispozitiv chiar satisface cerințele fiecărei funcții.