Cablul de date lângă cel de 230 V: I7 nu dă 20 cm, cere să nu împartă același tub

Un hol de 9 m, cu biroul la capăt. În șapă merg deja trei tuburi: prizele biroului, prizele dormitorului de alături și priza aerului condiționat, trei circuite de 16 A. Mai trebuie să ajungă acolo un cablu de rețea Cat 6, de la dulapul de lângă tablou până la priza de date. Clientul arată spre tubul prizelor: e loc, de ce nu-l tragi pe acolo? Iar dacă nu se poate, cât de departe trebuie să stea tubul lui?

Sunt două întrebări, și nu au același fel de răspuns. Prima e despre izolație și are un răspuns ferm în I7. A doua e despre perturbații, iar pentru ea am găsit trei reglementări cu trei cifre.

În același tub: o întrebare despre izolație

Art. 5.2.8.1 din I7 se numește „Apropieri de trasee electrice” și începe cu o interdicție: „Circuitele din domeniul de tensiuni I și II nu trebuie instalate în același sistem de pozare, în afară de cazul în care se adoptă una din următoarele metode”. Domeniul I e cel al tensiunilor foarte joase. Normativul îi pune limita de sus la 50 V în tensiune alternativă sau 120 V în tensiune continuă (art. 4.1.4.3.1.1). O legătură de rețea e mult sub limita asta. Circuitul prizelor, la 230 V, e peste ea.

Metodele sunt șase, iar în hol contează două. Prima: „fiecare cablu este izolat pentru cea mai mare tensiune existentă”. A cincea: „se utilizează un tub sau un jgheab separat”. Pentru prima trebuie să știi la ce tensiune e izolat cablul de date, iar asta scrie în fișa lui. Am deschis două. Un Cat 6 neecranat de instalare declară, la „Max. Operating Voltage”, 80 V și nicio altă clasă de tensiune. Un Cat 5e industrial declară 125 V ca tensiune de lucru și adaugă, între paranteze, „not for high power current installation purposes”, deși aceeași fișă îi dă o clasă UL de 1000 V. Cablul de instalare obișnuit nu e izolat pentru 230 V, iar pe cel industrial producătorul lui îl scoate din instalațiile de energie. Rămâne tubul separat.

A șasea liniuță trimite circuitele TFJS și TFJP la prescripțiile din cap. 4, unde art. 4.1.4.3.4.2 numără printre mijloacele de separare și o manta nemetalică în plus față de izolația de bază. Nu mă sprijin pe ea: chiar citită ca portiță, tubul comun se lovește de articolul despre tuburi.

Art. 5.2.12.1.6 admite conductoarele mai multor circuite în același tub numai cu patru condiții îndeplinite simultan: „toate conductoarele sunt izolate pentru cea mai mare tensiune de lucru”, „între secțiunile conductoarelor este o diferență de cel mult 3 trepte”, „fiecare circuit este protejat împotriva supracurenților” și „între circuite nu pot să apară influențe electromagnetice”. Există cabluri de date industriale cu clasă UL de 300 V și chiar de 1000 V. Chiar și cu unul dintre ele, celelalte trei condiții nu ies. Firele lui au cam un sfert de milimetru pătrat, la mai mult de trei trepte de 2,5 mm². Perechile de date nu au protecție la supracurent. Iar a patra n-ai cum s-o garantezi. Asta e lectura mea a unui articol scris pentru conductoare, nu pentru cabluri de date.

Normativul de curenți slabi spune același lucru din partea cealaltă. I 18/1-2001, art. 6.4.4: „Tuburile, plintele, firidele, conductele și cablurile, dozele destinate instalațiilor de curenți slabi nu vor fi folosite pentru instalații de distribuție a energiei electrice.”

Există și cabluri de semnal făcute să stea lângă 230 V. Cablul de magistrală KNX e încercat la 4 kV, iar asociația KNX îl admite lipit de cablurile de energie cu manta. Fișa unui cablu de videointerfon pe două fire declară o tensiune de izolație de 400 V și, câteva rânduri mai jos, recomandă ferm tuburi diferite: izolația lui ajunge pentru vecinătatea cu cablurile de energie, dar nu garantează imunitatea la perturbații. Producătorul desparte acolo exact cele două întrebări din hol.

La ce distanță: trei documente, trei cifre

În partea lui generală, I7 nu dă nicio distanță între un tub de energie și unul de date. Tabelul 3.1 are o singură rubrică între instalații electrice, „Conductoare, bare, tuburi (același circuit sau circuite diferite)”, iar pentru tuburi valoarea ei e 0, și la trasee paralele, și la intersecții. Tabelul dă distanțe „pentru protecție și răcire”, cum îi spune titlul, nu pentru perturbații.

Cifrele din I7 sunt într-un subcapitol de instalații speciale, 7.19, „Instalații electrice pentru echipamente informatice”. Acolo e o obligație fără cifră: „Este obligatorie separarea circuitelor de putere (forță) de circuitele pentru semnalizari” (art. 7.19.4), adică de curenții „slabi”, cum îi numește paranteza articolului. Cifrele vin după ea, toate ca recomandări. „Pe traseele verticale se recomandă o distanță de 30 cm între circuitele de putere (forță) și cele pentru semnalizări neecranate.” (art. 7.19.5). Pe cele orizontale, „se recomandă o distanță de minimum 5 cm”, tot față de cele neecranate (art. 7.19.6). Intersecția se recomandă în unghi drept (art. 7.19.8). Subcapitolul nu numește niciun fel de clădire. Vorbește despre alimentarea „echipamentelor destinate prelucrării informațiilor”, iar exemplele lui, balasturi de lămpi fluorescente și motoare de storuri, sunt de birou. Dacă rețeaua dintr-o casă intră aici, textul nu spune.

Al doilea document e normativul de curenți slabi, I 18/1-2001, scris pentru instalațiile interioare de curenți slabi din clădirile civile și de producție. La art. 6.5.2, distanța față de instalațiile electrice de 50 Hz și până la 1000 V „trebuie să fie de minimum 25 cm, cu condiția ca izolația să fie corespunzătoare și să nu existe înnădiri la conductoarele electrice pe porțiunea de paralelism”. Art. 6.5.3 o coboară pentru case: „În cazul clădirilor de locuit această distanță se poate reduce până la 15 cm dacă lungimile de paralelism nu depășesc 30 m.” Tot el are o ieșire pentru locurile strâmte. Unde distanțele nu se pot realiza, „circuitele instalațiilor de curenți slabi se vor executa cu conductoare răsucite TY bifilare sau trifilare, reducând distanța la minimum necesar instalării dozelor separate pentru fiecare instalație (nu mai mari de 25 m)”. Paranteza de la sfârșit e eliptică: textul nu spune ce anume nu trebuie să treacă de 25 m. Eu o citesc ca limită a porțiunilor de paralelism pe care se aplică excepția. Normativul figurează și azi în lista de reglementări de pe site-ul ministerului și n-am găsit un act care să-l abroge.

Al treilea e cel mai nou. RTC 15-2025, „Instalații de telecomunicații în clădiri”, a apărut în Monitorul Oficial nr. 148 din 26 februarie 2026, cu intrarea în vigoare „în 30 de zile de la data publicării”. Privește clădirile noi și pe cele care se extind, se modernizează sau trec printr-o renovare majoră, iar proiectele aflate deja în lucru la acea dată sunt exceptate prin ordinul de aprobare. Cere întâi ce cere și I7: cablurile de energie și cele metalice de telecomunicații pot sta pe același suport „cu condiția ca acestea să fie în compartimente diferite și să fie protejate prin distanțe sigure de separare”. Apoi dă o formulă, D = S × P. S depinde de cablul de date: fără barieră metalică între ele, 100 mm pentru Cat 6 neecranat, 50 mm pentru Cat 6 ecranat, 10 mm pentru Cat 7. P depinde de câte circuite de energie merg alături, socotite în circuite monofazate de 20 A: 0,2 pentru unul până la trei, 0,4 pentru patru până la șase și tot așa până la 1,0 pentru 13–15, apoi 2 pentru 16–30 și mai departe până la 6 pentru peste 75.

În hol sunt trei circuite de 16 A, deci P = 0,2. Pentru Cat 6 neecranat, D = 100 × 0,2 = 20 mm. Pentru cel ecranat, 50 × 0,2 = 10 mm. Reglementarea mai are însă o frază, care în holul nostru decide tot: „nu este nevoie de distanța de separare între cablurile de alimentare cu energie electrică și cablurile metalice de telecomunicații, în ultimii 15 metri de conectarea la PTc”. PTc e priza de telecomunicații. Traseul întreg are 9 m, deci pe el RTC 15 nu mai cere distanța calculată. Rămân compartimentele diferite și tot ce cer celelalte două documente.

Aceeași reglementare trimite și la I7: „Se vor respecta prevederile cuprinse în cap. 7.19”. Așa că recomandările de 30 cm și de 5 cm, despre care I7 singur nu spune dacă privesc o casă, sunt chemate de RTC 15 în orice instalație de telecomunicații pe care o reglementează. Rămân recomandări, dar un Cat 6 neecranat intră în ele: sunt scrise pentru circuite neecranate.

Cifrele se contrazic mai puțin decât pare, fiindcă fiecare e legată de un fel de cablu. Recomandările din I7 sunt pentru semnalizări neecranate. Normativul din 2001 face el însuși diferența între conductoarele obișnuite și cele răsucite, pentru care distanța cade la cât cer dozele. În 2026 distanța a ajuns o coloană de tabel pe categorii de cablu, iar reglementarea cere cabluri care „trebuie să fie de minim Categorie 6”. Distanța e a cablului de date, nu a normativului.

Ecranarea intră în același tabel, cu două trepte. Un Cat 6 ecranat înjumătățește S, de la 100 la 50 mm. O incintă metalică închisă îl duce la 0, dar nota tabelului cere pentru asta echivalentul unui tub de oțel cu perete de 1,5 mm și adaugă: „Aceste performanțe nu sunt asigurate de oțelul inoxidabil, aluminiu și materiale nemagnetice.” Normativul din 2001 are varianta lui, la art. 6.5.2: „Dacă conductoarele sunt protejate în tub metalic, acesta va fi legat la pământ la ambele capete.”

Cifra cu care pornise planul acestui articol era 20 cm. Ca cifră fixă nu e în niciunul dintre cele trei documente. Din formula RTC 15 iese, pentru Cat 6 neecranat, abia lângă 16–30 de circuite: 100 × 2 = 200 mm. În I 18/1 există 20 cm, dar între circuitele de sonorizare și celelalte circuite de curenți slabi (art. 6.5.5). Ca distanță între un cablu de energie neecranat și unul de date neecranat, fără separator, 200 mm apare în tabelul ediției din 2000 a standardului european de cablare, EN 50174-2. Ediția aceea e retrasă, iar tabelul îl știu doar din ghidurile de producător care îl reproduc.

Cât induce, de fapt, o priză de 16 A

Merită socotit cât induce curentul de 50 Hz al unui circuit de prize, fiindcă la el te gândești întâi. Iau un circuit încărcat la 16 A și o pereche de fire de date nerăsucite, toate în același plan: faza la 10 mm de pereche, nulul cu 5 mm mai departe, firele perechii la 1 mm unul de altul. Tensiunea indusă pe metru e ω · (μ₀/2π) · I · [ln(11/10) − ln(16/15)], adică 314 × 2·10⁻⁷ × 16 × 0,0308 = 0,031 mV. Pe cei 9 m ai holului ies 0,28 mV. Asta fără răsucire. Cu perechea torsadată, fiecare jumătate de pas induce cu semn opus față de cea dinainte, iar contribuțiile se anulează două câte două. E un calcul de ordin de mărime, cu conductoare subțiri și paralele. Arată că, în geometria asta, cuplajul inductiv la 50 Hz e foarte mic. Nu arată că distanțele din reglementări ar fi exagerate: e un singur mecanism, curentul de sarcină la 50 Hz, într-o singură geometrie. Ce altceva au în vedere reglementările se vede din textul lor.

Tabelul din RTC 15 judecă incintele metalice după performanța de ecranare „de la 0 MHz până la 100 MHz”. I7 numește, la art. 7.19.7, „aparate care produc câmpuri electromagnetice (de ex. balasturi pentru lămpi fluorescente, motoare pentru storuri)” și recomandă „minim 30 cm” între ele și traseul de semnal. Amândouă arată că nu doar curentul de 50 Hz al unei prize e avut în vedere: banda din tabel urcă până la 100 MHz, iar aparatele numite de I7 sunt dintre cele care comută.

Mai departe nu înseamnă mai bine

Pe lângă izolație și perturbații mai e un criteriu, supratensiunile induse de trăsnet, și el trage în sens opus. Dacă distanța ar fi singurul criteriu, ai duce cablul de date pe celălalt perete. I7 spune de ce nu, la protecția împotriva supratensiunilor, art. 4.4.6.5: „Aria suprafeței unei bucle poate fi redusă printr-un traseu de cabluri adiacent la componentele naturale ale structurii care au fost legate la pământ și/sau printr-un traseu comun pentru liniile electrice și de comunicații.” Calculatorul din birou e legat și la priza de 230 V, și la cea de date. Cele două cabluri pleacă din aceeași zonă a casei și se întâlnesc în el, deci închid o buclă, iar un trăsnet în apropiere induce în ea o tensiune cu atât mai mare cu cât e mai mare suprafața dintre trasee. Dus pe celălalt perete al unui hol lat de 1,2 m, cablul de date închide o buclă de 9 × 1,2 = 10,8 m². Dus alături, la 2 cm, una de 9 × 0,02 = 0,18 m².

Anexa 6.2 lucrează cu aceeași idee, ca factor în calculul riscului de trăsnet (Tabelul A6.2.5): 0,2 pentru un cablu neecranat cu conductoarele buclei în aceleași conducte sau pe trasee diferite în clădiri mici, cu bucla de ordinul a 10 m², și 0,02 pentru conductoarele buclei pozate în același cablu, cu bucla de ordinul a 0,5 m². Pentru două tuburi alăturate tabelul nu are o treaptă a lui, așa că nu iau de aici un raport pentru hol. Rămâne geometria: aria buclei scade de la 10,8 m² la 0,18 m², de 60 de ori. Asta la 2 cm, distanța care iese din calculul RTC 15. La 15 cm, cât țin eu în hol, bucla are 9 × 0,15 = 1,35 m², de 8 ori mai puțin decât pe celălalt perete.

Cele două se împacă deci așa: același traseu, tuburi diferite. Normativele mai vechi spun și cum le așezi. I 18/1 pune curenții slabi „sub cele ale instalațiilor electrice” (art. 6.5.3), iar I7, în plintele cu compartimente, în cel „cel mai de jos, cât mai aproape de planul maselor” (art. 7.19.9).

I 18/1 are și un articol care pare să spună contrariul. Cablurile de transmitere de date care nu fac parte dintr-o cablare structurată de tip voce, date și imagini „se vor instala în tuburi sau plinte separate și nu vor avea trasee comune cu alte instalații perturbatoare”, între care numește energia electrică (art. 6.4.5). Legătura Cat 6 de la dulap la priză o citesc ca parte a unei cablări structurate, deci pentru ea rămân distanțele din art. 6.5.2 și 6.5.3. Pentru un cablu de date din afara unei asemenea cablări, I 18/1 nu admite traseul comun cu energia.

La capătul traseului: doza

La priză se repetă întrebarea cu tubul. Art. 5.4.2 din I7: „Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă și de semnalizare, dacă circuitele respective funcționează la aceeași tensiune.” Priza de date și priza de 230 V nu funcționează la aceeași tensiune, deci permisiunea nu le acoperă. I 18/1 o spune direct, în articolul citat mai sus: dozele de curenți slabi nu se folosesc pentru energie. O ramă comună cu două aparate alăturate nu e o doză comună, cât timp fiecare aparat stă în doza lui. Despre rame, I7 nu spune nimic.

În jgheab sau în plintă e la fel. Art. 5.2.12.4.2 admite în același sistem circuitele de iluminat și de prize alături de cele de curenți slabi (radio, TV, telefonie, comandă-control), „dacă sunt montate în goluri distincte și separate prin ecran”. Ce fel de ecran, metalic sau nu, legat la pământ sau nu, articolul nu spune.

Ce fac în hol

Cablul de date primește tubul lui, de 20, pus în aceeași șapă cu celelalte trei, nu pe alt perete. Unde am loc, și într-un hol am, îl țin la 15 cm de tuburile de energie. Așa respect și distanța din I 18/1 pentru clădirile de locuit, cu cei 9 m de paralelism mult sub limita lui de 30 m. Îl iau în seamă fiindcă art. 1.7 din I7 spune că, unde există și alte reglementări tehnice în vigoare, „se vor aplica prescripțiile cele mai severe”. Eu citesc asta așa: cât timp I 18/1 e în vigoare, RTC 15 singur nu ajunge ca să cobor sub cei 15 cm, fiindcă ar însemna să aleg prescripția mai blândă. Unde nu am loc, singura ieșire scrisă e excepția din I 18/1 pentru conductoare răsucite, iar ea e scrisă pentru conductorul telefonic TY. Dacă o întinzi la perechile torsadate ale unui Cat 6 e o decizie de proiectant, nu textul normativului, și se justifică în proiect.

Încrucișările le fac în unghi drept, iar la capăt pun doză separată. Pe urcarea în perete spre priză, recomandarea din art. 7.19.5 e de 30 cm, dacă citești urcarea scurtă ca traseu vertical. Cu priza de date lângă cea de 230 V nu se poate ține. E o recomandare, nu o cerință, și o trec în proiect ca atare. Pe aceeași urcare nu se pot ține nici cei 15 cm din I 18/1, iar aceia sunt cerință. Acolo mă sprijin pe excepția din art. 6.5.3, care reduce distanța la cât cer dozele separate, întinsă la perechile torsadate ale unui Cat 6, și scriu și asta în proiect.

Calculul din RTC 15 începe să conteze la casele mari. La 25 m de la dulap la priză, primii 10 m ies din fereastra celor 15 și sunt chiar cei de lângă tablou, unde merg alături nu trei circuite, ci zece sau douăsprezece. Acolo P = 0,8, iar RTC 15 dă pentru Cat 6 neecranat 100 × 0,8 = 80 mm, tot sub cei 15 cm din I 18/1, care rămân cei care decid. Notele tabelului numără un cablu trifazat ca trei monofazate și tot ce trece de 20 A ca multipli de 20 A, așa că o plită și o pompă de căldură trifazată te pot trece de 15. De la 16 în sus P sare la 2, iar distanța la 200 mm: abia de acolo RTC 15 e prescripția mai severă. Lângă tablou e locul în care despart cele două trasee, nu lângă priză.

Cum alegi tubul și câte conductoare intră în el am scris în articolul despre tuburile de protecție.