Patru instrumente pe aceeași pagină: câte panouri încap pe versant și cum se așază, cât de departe trebuie să stea de un obstacol, cât spațiu lași între rânduri ca să nu se umbrească la solstițiul de iarnă, și cât de sănătoasă e o instalație deja montată — din producția citită la contor.
Numărul de panouri depinde de suprafața utilă a versantului, de dimensiunile panoului și de distanțele de montaj.
Suprafața utilă a versantului
Din suprafața brută a versantului se scad marginile (față de coamă, streașină și margini laterale) cerute de sistemul de prindere și de normele de incendiu. Rămâne suprafața pe care se pot așeza efectiv panouri.
Orientarea panoului
Panourile se pot monta vertical (portret) sau orizontal (peisaj). Orientarea schimbă câte rânduri și coloane încap — adesea una dintre variante folosește mai bine suprafața.
Câte panouri încap
Pe fiecare dimensiune se calculează câte panouri intră, ținând cont de interspațiul dintre ele. Numărul total = coloane × rânduri × numărul de versanți folosiți.
Putere și producție
Puterea instalată (kWp) = numărul de panouri × puterea unui panou. Producția anuală orientativă = kWp × producția specifică a zonei (kWh/kWp/an). Valorile sunt estimative — randamentul real depinde de orientare, umbrire și înclinare.
Modifică valorile — vizualizarea și rezultatele se actualizează instant.
Acoperiș
Panou fotovoltaic
Marginea de 0,3 m e sub minimul de 1,6 m pe care P 118/1-2025 îl cere la clădirea aleasă în verificatorul de mai jos. Simularea merge mai departe cu valoarea ta — dar amplasarea rezultată nu trece verificarea de securitate la incendiu.
Vizualizare versant
Estimare geometrică și energetică orientativă, fără rol de proiect. Dispunerea reală ține cont de sistemul de prindere, de obstacole (coșuri, lucarne, ferestre de mansardă), de umbrire și de normele de prevenire a incendiilor. Dimensionarea electrică (invertor, protecții, cablu) se face în calculatorul fotovoltaic.
Verificare de amplasare pe acoperiș, cu textul normativului lângă fiecare verdict.
Simulatorul de mai sus umple acoperișul cu panouri. Normativul de securitate la incendiu spune că o parte din acoperiș trebuie să rămână goală: pentru pompieri, pentru desfumare, pentru oprirea propagării. Cele două articole care contează, 2.4.18.4 și 2.4.18.5, se aplică la clădiri diferite și nu se cumulează niciodată — o casă P+1 nu primește perimetrul de 1 m al blocurilor, iar un bloc nu primește cele două căi de acces ale casei.
Valorile de start sunt chiar capcana cu care se greșește cel mai des: 1,20 m de la marginea învelitorii pare confortabil, dar cu o streașină de 0,60 m panoul stă la 0,60 m de peretele portant, iar litera a) de la case măsoară de la perete, nu de la streașină. Schimbă streașina și uită-te ce se întâmplă cu prima constatare.
Tipul clădirii
De aici pornește totul: alegerea decide CARE articol se aplică. Formularul arată doar câmpurile articolului aplicabil; cerințele celuilalt rămân vizibile mai jos, marcate „nu se aplică”.
Se aplică Art. 2.4.18.4. Cerințele din Art. 2.4.18.5 sunt în afara domeniului.
Litera a) începe cu „pentru fiecare pantă a acoperişului cu mai mult de două ape”. Calificativul e al ACOPERIȘULUI — o pantă nu are ape. Sub acest prag, litera a) pur și simplu nu se aplică; a o cere oricum înseamnă a inventa o cerință.
Acoperiș cu mai mult de două ape: litera a) se evaluează.
Geometria versantului
E reperul direct al Art. 2.4.18.5 lit. a), pentru blocuri și hale. La casă, litera a) măsoară de la peretele portant exterior, nu de aici — iar dacă acoperișul are mai mult de două ape, apare mai jos câmpul de streașină, din care scoatem distanța reală până la perete.
Art. 2.4.18.4 lit. a) cere spațiul liber de la pereții portanți exteriori. Panoul e mai aproape de perete decât de streașină cu exact această valoare. Fără streașină declarată verificarea rămâne NEDETERMINATĂ — nu conformă: a presupune streașină zero ar produce un verde fals.
Rezultă: 0,60 m de la peretele portant.
Metrul de la coamă e cerut de ambele litere ale articolului pentru case — și de a), și de b).
Elemente declarate
„Nu există” și „nu știu” nu sunt același lucru. Primul scoate prevederea din discuție, al doilea lasă verificarea nefăcută — și se vede ca atare în rezumat. Câmpurile pornesc nedeclarate intenționat.
Dolii și lucarne
Aici nu există varianta „nu există”: litera b) le cere, iar absența lor e încălcare, nu excepție.
Rezultatul verificării
Încălcări de obligație: 1
Verificări nefăcute (date nedeclarate): 2
Amplasarea nu trece. Mută panourile sau schimbă geometria înainte de a comanda structura de prindere — la avizare costă mult mai mult.
În plus, 2 verificări au rămas nefăcute — lista de încălcări de mai sus nu e completă.
Distanța de la peretele portant exterior
Măsurat: 0,60 mCerut: cel puțin 1,00 m
pentru fiecare pantă a acoperişului cu mai mult de două ape se asigură un spaţiu liber de minimum 1 m de la pereții portanți exteriori, minimum 1 m de la coamă şi minimum 50 cm pe fiecare parte a unei dolii sau lucarne;Citatele normative rămân în limba română în toate limbile aplicației.
Distanța de la dolie sau lucarnă
Valoarea nu a fost declarată, deci verificarea nu s-a putut face.
Cerut: cel puțin 0,50 m
pentru fiecare pantă a acoperişului cu mai mult de două ape se asigură un spaţiu liber de minimum 1 m de la pereții portanți exteriori, minimum 1 m de la coamă şi minimum 50 cm pe fiecare parte a unei dolii sau lucarne;Citatele normative rămân în limba română în toate limbile aplicației.
Căi de acces pe versant
Valoarea nu a fost declarată, deci verificarea nu s-a putut face.
Cerut: cel puțin 2
pentru fiecare pantă a acoperişului pe care se amplasează module fotovoltaice, se asigură două spaţii de acces de minimum 1 m lăţime şi minimum 1 m de la coamă.Citatele normative rămân în limba română în toate limbile aplicației.
Distanța de la coamă
Măsurat: 1,20 mCerut: cel puțin 1,00 m
pentru fiecare pantă a acoperişului pe care se amplasează module fotovoltaice, se asigură două spaţii de acces de minimum 1 m lăţime şi minimum 1 m de la coamă.Citatele normative rămân în limba română în toate limbile aplicației.
Cerințe care nu se deduc din geometrie
Restul subcapitolului 2.4.18 nu se măsoară cu ruleta: sunt condiții de material, de conformare și de intervenție, pe care le declară proiectantul. Le listăm ca să nu dispară din raport doar pentru că nu sunt mecanizabile.
Învelitoarea ca element al acoperișului — rezistență la foc exterior
Gradul de protecţie pentru învelitorile acoperişului depinde de conformarea acestora şi de distanţa până la contur. Dispozitivele fotovoltaice (celule, module, panouri cu un singur tip de module etc.) situate pe acoperiş, trebuie să fie considerate componente ale acestuia şi, ca atare, trebuie să reziste la aprinderea şi/sau propagarea incendiului provenit de la o sursă externă.Citatele normative rămân în limba română în toate limbile aplicației.
Siguranța echipelor de intervenție
La construcţiile pe care se amplasează sisteme/ dispozitive fotovoltaice, se recomandă îndeplinirea condiţiilor de siguranţă ale echipelor de intervenţie care să asigure:
a) accesul și evacuarea la/de pe acoperiş (şarpantă sau terasă);
b) trasee facile de acces la zonele de acoperiş;
c) marcarea şi etichetarea distinctă şi vizibilă a întregului sistem fotovoltaic; (întreruptorul general - care trebuie amplasat într-o zonă accesibilă a clădirii, toate conductele, cablurile, invertoarele, tablourile și cutiile circuitului de curent alternativ, precum şi bateriile și acumulatorii), cu materiale reflectorizante, rezistente la intemperii şi reciclabile;
d) prevederea unui întreruptor de sarcină, uşor acţionabil;
e) echiparea sistemului fotovoltaic cu dispozitiv de detectare a arcelor electrice.Citatele normative rămân în limba română în toate limbile aplicației.
Intervenția: incendiu tratat ca la echipamente electrice
Incendiile la dispozitivele fotovoltaice (celule, module, panouri cu un singur tip de module etc.) amplasate independent sau dispuse pe acoperiş sau pe închiderile perimetrale ale construcţiilor, se vor trata de către echipele de intervenţie (pompieri) ca incendii la echipamente electrice.Citatele normative rămân în limba română în toate limbile aplicației.
Fațade și acoperișuri pe care se aplică dispozitive fotovoltaice
(1) Faţadele și acoperișurile pe care se aplică dispozitive fotovoltaice, vor avea:
a) termoizolaţia și/sau sistemele compozite de izolare termică (sisteme compacte în condiții de utilizare finală) faţadei incombustibilă, indiferent de destinaţie şi/sau de regimul de înălţime al clădirii;
b) ancorări şi asamblări incombustibile, indiferent de destinaţie şi/sau de regimul de înălţime al clădirii;
c) legături de echipotenţializare şi legare la pământ, în conformitate cu normativele de specialitate;
d) pe acoperiș, stratul pe care se aplică:
- trebuie să îndeplinească performanța la foc exterior prevăzută în Tabelul 2 și Tabelul 3 pentru sistemele de învelitoare (panouri/sisteme de învelitoare ale acoperişurilor în pantă c u încărcări suplimentare provenite din dispozitive fotovoltaice );
sau
- în cazul dispunerii panourilor fotovoltaice peste un planșeu tip terasă, stratul component exterior al acoperişurilor cu rol de asigurare a etanşeităţii construcţiei faţă de intemperii (de cele mai multe ori hidroizolația), să îndeplinească performanța la foc exterior prevăzută în Tabelul 2 și Tabelul 3 pentru sistemele de învelitoare (panouri/sisteme de învelitoare ale acoperişurilor în pantă c u încărcări suplimentare provenite din fotovoltaice ) conform încadrării în nivel de stabilitate la incendiu a construcției.
e) pe fațade, stratul pe care se aplică trebuie să îndeplinească performanța la foc de minimum EI 30.
(2) Atunci când panourile fotovoltaice sunt integrate în sistemele de pereți cortină sau tâmplărie exterioară (fiind parte funcțională a anvelopei clădirii), se aplică dispozițiile Art. 2.4.18.8. alin. (1) lit. a), b) și c) și se vor lua una dintre următoarele măsuri:
între panourile fotovoltaice care sunt integrate în sistemele de pereți cortină sau tâmplărie exterioară, la fiecare nivel, pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcţiei prin exteriorul închiderii perimetrale (pe faţade), se prevăd una din măsurile prezentate la Art. 2.3.6.1.2. ÷ Art. 2.3.6.1.6.;
se prevăd cortine (rezistente la foc EI sau etanșe la foc E prevăzute cu ansamblu de sprinklere), cu aceeași rezistență cu a elementului prevăzut pentru întârzierea propagării incendiilor între nivelurile construcţiei prin exteriorul închiderii perimetrale (aceeași rezistență precum a elementelor prevăzute la Art. 2.3.6.1.2. ÷ Art. 2.3.6.1.6. pentru diferitele tipuri, înălțimi și utilizări ale construcțiilor);
se prevăd sisteme active de stingere a incendiilor (perdea de apă) amplasate în interiorul clădirii, la o distanță de maxim 30 cm de închiderea perimetrală.Citatele normative rămân în limba română în toate limbile aplicației.
Încăperi tehnice pentru echipamentele panourilor
Încăperile tehnice pentru echipamentele panourilor fotovoltaice se vor realiza cu pereţii şi planşeele minimum REI 180, respectiv REI 90 clasa de reacţie la foc A1, iar golurile de comunicare din pereţi se prevăd cu uşi rezistente la foc și etanșe la fum EI 2 90-C3S 200. Ele vor avea asigurată ventilare conform standardelor de specialitate.Citatele normative rămân în limba română în toate limbile aplicației.
Adecvarea dispozitivelor la utilizarea pe acoperiș sau fațadă
Dispozitivele fotovoltaice (celule, module, panouri cu un singur tip de module) amplasate pe acoperişurile sau faţadele construcţiilor vor fi adecvate acestei utilizări.Citatele normative rămân în limba română în toate limbile aplicației.
Art. 2.4.18.6 este recomandare, nu obligație
Textul spune „se recomandă îndeplinirea condiţiilor de siguranţă ale echipelor de intervenţie”. Marcarea sistemului, traseele de acces pe acoperiș, întreruptorul de sarcină ușor acționabil și detectorul de arc electric sunt, prin P118, recomandări. Le faci pentru că sunt bune, nu pentru că le cere articolul — iar într-un memoriu nu le prezinți ca obligație.
Separarea pe partea de curent continuu are însă o bază obligatorie, doar că în alt normativ: I7-2011, Art. 7.11.23, la capitolul de sisteme fotoelectrice.
Pe zona de tensiune continuă a invertorului PV se va prevedea un separator de sarcină.I7-2011, Art. 7.11.23
Cum se citează normativul
Anul din indicativ e 2025; „2024” e eticheta de lucru rămasă pe copertele care circulă. Ziua exactă a intrării în vigoare nu e fixată de nicio sursă primară — sursele secundare dau 8, 9 sau 10 mai 2025 — așa că se citează regula din ordin, nu o zi calendaristică.
Verificarea acoperă prevederile din subcapitolul 2.4.18 care se pot deduce din geometria declarată. Nu ține loc de scenariu de securitate la incendiu, nu acoperă restul normativului și nu se substituie verificatorului atestat.
O regulă simplă de teren, calculată pentru ziua cea mai proastă din an.
Umbrirea e factorul care strică cel mai repede un câmp de panouri, pentru că celulele sunt legate în serie: dacă e umbrită și jumătate de celulă, rezultatul e ca și când ar fi umbrit jumătate din șir. La evaluarea amplasamentului se măsoară cele mai înalte obstacole din jur, iar regula practică pentru distanță se calculează la solstițiul de iarnă, când soarele e cel mai jos.
Lmin = 2 × H
H = cât iese obstacolul deasupra planului modulelor, nu înălțimea lui totală față de sol.
Cota la care stau modulele. Contează doar cât iese obstacolul deasupra lor.
Distanța e suficientă
La solstițiul de iarnă umbra nu ar trebui să ajungă pe module. Verifică totuși intervalul orar: se recomandă să nu existe umbrire între 08:00 și 17:00, cu minimum 6 ore neumbrite pe zi.
1.Afli cât iese obstacolul deasupra planului modulelor
formulă:H = H₁ − H₂
cu numerele tale:4,00 − 1,00
rezultă: H = 3,00 m
H₁ este înălțimea obstacolului măsurată de la sol, iar H₂ cota la care stă planul modulelor. Contează doar diferența dintre ele: partea de obstacol aflată sub module nu poate face umbră.
2.Aplici regula distanței minime
formulă:Lmin = 2 × H
cu numerele tale:2 × 3,00
rezultă: Lmin = 6,00 m
Regula e calculată pentru solstițiul de iarnă, când soarele e cel mai jos — dacă ține atunci, ține tot anul.
3.Compari cu distanța reală din teren
formulă:d ≥ Lmin
cu numerele tale:6,00 m ≥ 6,00 m
rezultă: Distanța e suficientă
Orientare și înclinare
Ordinele de mărime ale pierderilor
Regula 2 × H e o aproximare grosieră: corespunde unui soare văzut sub ≈26,5°, unghi care la latitudinea României nu se atinge la solstițiul de iarnă. Secțiunea următoare calculează distanța din latitudinea și ora reale și dă, pentru aceleași date, un rezultat sensibil mai mare. Folosește regula de aici ca ordin de mărime în teren și calculul de mai jos când proiectezi.
Regula Lmin = 2 × H, intervalul orar recomandat și ordinele de mărime ale pierderilor sunt din lecțiile 2 și 4 ale cursului de specializare „Instalator sisteme fotovoltaice solare”. Nu sunt prevederi din I7-2011 — normativul reglementează partea electrică (cap. 7.11), tratată în pagina de dimensionare a lanțului.
Pe acoperiș terasă sau pe teren, distanța dintre rânduri e o decizie de proiectare, nu de montaj.
Un rând de module aruncă umbră peste rândul din spate. Cursul recomandă ca spațiul dintre rânduri să evite umbrirea între orele 09:00 și 15:00 la solstițiul de iarnă — atunci soarele e cel mai jos și umbra cea mai lungă. Autoumbrirea e trecută explicit ca greșeală de proiectare, nu ca accident de șantier.
Lmin = (sin a / tan ψ + cos a) × L
Latura care dă înălțimea rândului — la un modul culcat e latura scurtă.
Cursul recomandă să nu existe umbrire între 09:00 și 15:00. Ora 9 e cazul cel mai sever din interval.
Elevația spune cât de sus e soarele; unghiul de profil spune cât de lungă e umbra măsurată perpendicular pe rânduri. Dimineața soarele e mult spre est, iar cele două diferă simțitor — cu elevația brută ai ieși cu peste 20 % mai mult teren pe fiecare rând. Coincid doar la amiază, când soarele e exact în planul rândurilor orientate spre sud. Corecția prin unghiul de profil e o adăugire a aplicației: cursul dă ecuația fără să distingă cele două unghiuri.
Rândul din spate intră în umbră
La ora aleasă rândul din față umbrește rândul următor. O singură celulă umbrită trage în jos tot lanțul, fiindcă celulele sunt legate în serie — nu pierzi proporțional cu suprafața umbrită.
1.Afli cât se ridică marginea de sus a modulului
formulă:h = L × sin a
cu numerele tale:1,75 × sin(30°)
rezultă: 0,87 m
Simbolurile din desfășurător: L — lungimea modulului pe pantă; a — înclinarea modulelor; h — înălțimea la care urcă marginea de sus a rândului; ψ — unghiul de profil; g — spațiul liber rămas până la rândul următor.
2.Afli cât de lungă e umbra ei, măsurată perpendicular pe rânduri
formulă:g = h / tan ψ
cu numerele tale:0,87 / tan(14,07°)
rezultă: 3,49 m
Aici intră unghiul de profil, nu elevația: dimineața soarele bate oblic, iar umbra măsurată perpendicular pe rânduri e mai scurtă decât cea măsurată pe direcția razei.
3.Aduni amprenta modulului cu umbra
formulă:Lmin = L × cos a + g
cu numerele tale:1,52 + 3,49
rezultă: 5,01 m
Pasul se măsoară din marginea de jos a unui rând până în marginea de jos a rândului următor. Spațiul liber dintre rânduri e mai mic decât pasul, exact cu amprenta modulului.
Ecuația e cea din suportul de curs: Lmin = (sin a / tan β + cos a) × L, unde β e unghiul sub care se vede soarele. Legenda simbolurilor nu e dată în text — stă într-o figură netranscrisă — deci e interpretarea noastră, la fel ca decizia de a folosi unghiul de profil în locul elevației. Poziția soarelui e fizică standard, calculată din latitudine și ora solară cu declinația de −23,45° a solstițiului de iarnă; cursul dă „circa 23°” ca reper pentru Grecia, o valoare orientativă între amiază și ora 9. Nu e prevedere de normativ: I7-2011 nu reglementează umbrirea.
Un indicator cu care compari producția reală, și metoda de estimare din vizita pe teren.
Rata de performanță compară ce produce instalația cu ce ar produce un sistem identic fără nicio pierdere, în același loc. E singura cifră cu care poți spune dacă o instalație e sănătoasă fără să demontezi nimic: dacă vara asta iese 0,55 acolo unde anul trecut ieșea 0,72, ceva s-a întâmplat între panouri și contor.
Rata de performanță (PR)
Din PVGIS, pentru înclinarea și azimutul reale ale câmpului tău — nu iradiația pe plan orizontal.
Estimare rapidă de producție
Metoda de vizită pe teren din curs: pornești de la iradiația locului, aplici randamentul modulului și corecția de înclinare/azimut, apoi tai cu rata de performanță.
Reperul din curs e 10 m² pentru 1 kWp — o cifră de vizită pe teren, care include rosturile și zonele nefolosibile. Suprafața de module de deasupra e alta: puterea instalată împărțită la randament. Modulele de azi au nevoie de sensibil mai puțin decât 10 m²/kWp.
Manualul dă și 2.800–3.600 €/kWp ca ordin de mărime pentru un sistem racordat la rețea, fără să indice sursa sau anul. E păstrat aici ca reper al cursului, nu ca preț de ofertă — cifrele de acest fel se învechesc repede.
1.Afli producția specifică
formulă:Yf = E / P₀
cu numerele tale:5750 / 5,00
rezultă: 1150 kWh/kWp
E este energia citită la contor pe perioada analizată (kWh), iar P₀ puterea instalată a instalației (kWp). Producția specifică Yf iese în kWh/kWp.
2.Împarți la producția de referință
formulă:PR = Yf / Yr (Yr = H)
cu numerele tale:1150 / 1650
rezultă: 0,697
Producția de referință e chiar iradiația din planul modulelor: un sistem ideal de 1 kWp ar produce exact atâția kWh câți kWh/m² cad pe el.
3.Corectezi iradiația pentru înclinare și azimut
formulă:H_corr = H × f
cu numerele tale:1000 × 0,95
rezultă: 950,0 kWh/(m²·a)
Factorul e o penalizare față de orientarea optimă, nu o conversie de la plan orizontal la plan înclinat.
4.Afli cât ar produce un sistem fără pierderi
formulă:E_ideal = H_corr × η
cu numerele tale:950,0 × 0,15
rezultă: 142,5 kWh/(m²·a)
η este randamentul modulului (0,15 înseamnă 15 %), iar H_corr iradiația corectată de la pasul anterior. E_ideal iese pe metru pătrat de modul, înainte de orice pierdere de sistem.
5.Tai cu rata de performanță
formulă:E_est = E_ideal × PR
cu numerele tale:142,5 × 0,70
rezultă: 99,8 kWh/(m²·a)
6.Treci de la metru pătrat la instalație
formulă:E_a = P₀ × H_corr × PR
cu numerele tale:5,00 × 950 × 0,70
rezultă: 3325 kWh/a
Nu înmulți producția pe metru pătrat cu suprafața brută de 10 m²/kWp: aceea include rosturi și zone nefolosibile, iar rezultatul ar ieși cu vreo 50 % peste realitate. Suprafața de module e puterea instalată împărțită la randament.
Rata de performanță și metoda de estimare sunt din suportul de curs, nu din I7-2011. Normativul nu reglementează producția, ci partea electrică.
Cum e scrisă garanția și cum decade panoul de fapt — două cifre care nu coincid.
Panoul nu produce la fel la douăzeci de ani ca în prima vară. Fișele declară o degradare mai mare în primul an, apoi una constantă. Cifrele preîncărcate sunt cele din subiectele probei practice; sunt didactice, iar un modul real îmbătrânește mai repede.
Cele două cifre diferă pentru că garanțiile se scriu liniar, raportat la puterea nominală, în timp ce degradarea fizică se compune an de an. La zece ani diferența e sub o zecime de procent; la douăzeci și cinci devine vizibilă, iar la o reclamație de garanție contează care model e scris în contract. Subiectele probei practice dau doar procentele, fără să spună ce model să folosești — cifra de 3,40 % la zece ani vine din modelul liniar.
Manualul spune că „producătorii de module de obicei garantează o putere generată de 80% chiar și după 20, 25 de ani de folosire”, iar durata de viață uzuală e în jur de 25 de ani, cu funcționare posibilă și peste 30.
Trei niveluri, pe geometria acoperișului și pe regulile de umbrire din curs.
Decizii de proiectare, fără calcul.
Coșul de fum de lângă panouri
Un coș iese cu 3 m deasupra planului modulelor, pe latura sudică.
Pasul 1: Ce distanță minimă păstrezi față de el?
Ce înclinare alegi
Sistem fix pe un acoperiș din zona Brașov, unde iarna se adună zăpadă.
Pasul 1: De la ce valoare pornești pentru înclinarea optimă?
Umbra pe o singură celulă
O antenă aruncă dimineața o umbră îngustă peste colțul unui modul.
Pasul 1: Ce efect are asupra producției?
Ai indicii dacă te blochezi.
Câte panouri încap pe versant
Versant de 8 m lățime × 4,5 m pe pantă. Panou de 1722 × 1134 mm montat portret (1,134 m pe orizontală, 1,722 m pe verticală), margine de 0,3 m la fiecare capăt, rost de 0,02 m între module, 410 Wp bucata.
Pasul 1: Câte coloane încap pe lățime?
Distanța față de un copac
Un copac are 5 m înălțime, iar planul modulelor stă la 1,5 m față de sol.
Pasul 1: Cât iese copacul deasupra planului modulelor?
Producția anuală estimată
Cei 4,92 kWp de mai sus, într-o zonă cu producție specifică de 1150 kWh/kWp pe an.
Pasul 1: Cât produce sistemul într-un an?
Un singur răspuns final.
Acoperiș mare, module mari
Versant de 10 m × 5 m, module de 2278 × 1134 mm montate portret (1,134 m pe orizontală), margine 0,3 m, rost 0,02 m. Câte module încap în total?
Copac înalt lângă casă
Copac de 8 m, plan de module la 2 m față de sol. Ce distanță minimă ceri față de el?
Puterea instalată a unui câmp
18 module de 550 Wp. Ce putere instalată are câmpul, în kWp?
exercitii.panouriSolare.sources.tag
exercitii.panouriSolare.sources.title
exercitii.panouriSolare.sources.intro
exercitii.panouriSolare.sources.pvgisTitle
exercitii.panouriSolare.sources.pvgisText
exercitii.panouriSolare.sources.globalSolarAtlasTitle
exercitii.panouriSolare.sources.globalSolarAtlasText
exercitii.panouriSolare.sources.enfSolarTitle
exercitii.panouriSolare.sources.enfSolarText
exercitii.panouriSolare.sources.note
Ai numărul de panouri? Continuă cu dimensionarea electrică a sistemului.
Calculator sistem fotovoltaicComentariile sunt moderate înainte de publicare. Emailul nu este afișat public.