Priza de afară: I7 nu cere IP44, cere clasa locului

Cazul cel mai simplu de greșit e priza de lângă locul unde se spală mașina. Acolo ajunge ușor o priză IP44, „de exterior”, cu capac. În Anexa 5.2 a I7, la prezența apei, clasa AD5, „Jeturi de apă”, e descrisă așa: „Medii care sunt spălate în mod obișnuit cu ajutorul jeturilor (curți, spații pentru spălat mașini)”. Gradul de protecție trecut în tabel pentru AD5 e IPX5. A doua cifră a unei prize IP44 e 4, deci acolo nu ajunge.

Unde cere I7 chiar IP44

Am căutat „IP44” în tot textul normativului și în Actualizările din 2023, unde nu apare deloc. Apare cerut ferm la tablourile de șantier (5.3.3.35, unde și soclurile prizelor trebuie să aibă cel puțin IP44 „indiferent dacă fișa este introdusă în priză sau nu”), la echipamentele de pe șantiere (7.4.30), în construcțiile agroindustriale și agrozootehnice (7.5.5.1), la prizele din punctul de alimentare al rulotelor din campinguri (7.7.10), la tablourile din exterior și la prizele din porturile mici pentru ambarcațiuni de agrement (7.8.19 și 7.8.20) și la instalațiile temporare din bâlciuri, parcuri de distracție și circuri (7.14.14).

Cel mai apropiat de o curte e 7.5.5.1, la fermă. Articolul cere „gradul de protecție minim IP44, atunci când se utilizează în condiții normale”, apoi spune explicit: „Aceste prescripții nu se aplică pentru locuințe, birouri, magazine”, și nici locurilor din construcțiile agroindustriale și agrozootehnice cu influențe externe asemănătoare, cum ar fi biroul unei ferme. La casă nu există un rând care să ceară IP44 pentru priza obișnuită de afară.

Căutarea după IP44 ratează însă piscina și bazinul fântânii din curte, unde se aplică subcapitolul 7.2, cu cifre ferme. În volumele 0 și 1 „nu este permisă instalarea niciunui aparat, inclusiv prize de curent”, cu o excepție strictă pentru piscinele mici, iar în volumul 2 gradul minim e „IP X 4, pentru amplasament în exteriorul clădirilor; IP X 5, acolo unde jeturile de apă se folosesc pentru curățare” (7.2.4.1). Priza din volumul 2 se admite numai cu TFJS, cu DDR de cel mult 30 mA sau cu separare electrică (7.2.4.3). Volumul 2 există însă numai la piscinele obișnuite: art. 7.2.2 spune „Pentru fântâni și piscine mici nu există volumul 2.” La bazinul fântânii, dincolo de volumul 1, adică mai departe de 2 m de marginea bazinului sau mai sus de 2,5 m deasupra suprafeței pe care pot sta persoane, priza revine la regulile din restul articolului, care e despre prizele de curte ce nu stau lângă o asemenea apă.

Ce cere I7 la casă

Pentru apă și praf, la priză, cere o metodă, nu o cifră. Art. 3.0.1.9 spune: „Toate echipamentele electrice trebuie să aibă, prin construcție, caracteristicile cerute pentru influențele externe din încăperea sau spațiul respectiv.” Art. 5.1.6.7 spune cum: „Alegerea gradului de protecție al echipamentelor, inclusiv a racordurilor acestora, în funcție de categoria de influențe externe în care se încadrează încăperea sau spațiul respectiv, se va face pe baza prevederilor generale din anexa 5.2”, plus SR EN 60529 pentru codul IP și SR EN 62262 pentru codul IK.

Înainte de grad, I7 cere ceva mai simplu. Art. 5.1.6.11: „Echipamentele electrice nu trebuie amplasate în locuri în care ar putea fi expuse la apă, ulei, substanțe corozive, căldură, vapori sau șocuri mecanice, dacă această amplasare poate fi evitată prin montare la distanță.” Abia când nu se poate, „trebuie luate măsuri corespunzătoare de protecție (grade de protecție corespunzătoare, protecții anticorozive, capsulări etc)”.

Clasa o stabilește proiectantul, pentru locul concret. Pe aparat nu scrie AD4, scrie IP: 5.1.2.5.2 o spune direct, „Codificarea nu este destinată utilizării pentru marcarea echipamentelor.” Tabelul face legătura dintre cele două.

Pentru apă, rândurile care contează la o casă sunt trei. AD3, „Medii în care apa curge pe pereți sau pe podea”, cu IPX3. AD4, „Stropiri cu apă”, cu IPX4, la care exemplul din tabel e precis: „se aplică, de exemplu, pentru anumite lămpi și dulapuri pentru șantiere de construcții, instalate în exterior”. Tabelul nu spune „orice aparat din exterior”, ci dă un exemplu. Și AD5, cu curțile și spațiile pentru spălat mașini, cu IPX5.

Cum aș încadra eu: o priză pe peretele casei, expusă la ploaie și la stropii de pe dale, aș trata-o ca AD4, pentru că e cel mai apropiat caz de lămpile și dulapurile de exterior din exemplu. Priza de sub o streașină adâncă sau de pe o terasă închisă pe trei laturi poate fi judecată mai blând. Priza de lângă furtun și de lângă locul unde se spală mașina e chiar exemplul de la AD5. Întâi aș muta-o din bătaia jetului, cum cere 5.1.6.11; dacă trebuie să rămână acolo, n-aș discuta: aparatul ar avea a doua cifră 5 sau 6. Un aparat marcat numai IPX7 sau IP67, gândit pentru imersie, nu e declarat după SR EN 60529 și pentru jeturi; ar fi bun acolo doar cu marcaj dublu, de exemplu IP66/IP67. Acestea sunt judecățile mele de proiectant, nu rânduri din I7.

Pentru un tablou montat afară, I7 are totuși o cifră legată de ploaie: „Pentru tablourile destinate utilizării în exterior care nu au o protecție suplimentară a doua cifră caracteristică trebuie să fie minim 3 (exemplu: protecția suplimentară poate fi un acoperiș protector sau ceva similar)” (5.3.3.3.4). E sub IPX4-ul pe care l-aș pune oricum la o cutie expusă.

Pe lemn: IP 54, dar nu orice IP 54

Pentru priza de pe peretele casei există totuși o cifră fermă. Art. 3.0.3.7 admite montarea în contact direct cu materiale combustibile numai pentru cablurile și tuburile potrivite și pentru „echipamente electrice cu grad de protecție minim IP 54”. Sub IP 54, art. 3.0.3.8 cere materiale incombustibile între aparat și suport: „straturi de tencuială de min. 1 cm grosime sau plăci din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o lățime care depășește cu cel puțin 3 cm pe toate laturile elementul de instalație electrică”, ori elemente de susținere incombustibile care distanțează aparatul „cu cel puțin 3 cm pe toate laturile față de elementul combustibil”.

Și asta e tot o clasă a locului. Anexa 5.2 are clasa CA2, „Combustibile”, cu exemplul „Clădiri de lemn”, iar la construcțiile din lemn 7.20.15 admite în contact direct cu lemnul, numai aparent, „aparatele și echipamentele electrice cu grad de protecție minim IP54 sau omologate pentru montarea pe lemn”.

Numai că I7 spune asta în mai multe locuri, și nu identic. 3.0.3.7 se mulțumește cu IP 54, dar 5.1.6.13 admite montarea în contact direct cu elementele combustibile doar dacă echipamentele „sunt protejate în carcase metalice cu grad de protecție minim IP54 sau sunt omologate pentru a fi montate pe elemente combustibile”.

Pentru curte, asta înseamnă că o priză IP44 pe peretele de cărămidă nu ridică problema suportului, dar aceeași priză pusă direct pe lambriul fațadei, pe stâlpul pergolei sau pe balustrada de lemn a terasei are nevoie de placa incombustibilă de dedesubt. Fără placă, aș alege o priză IP 54 omologată pentru montarea pe elemente combustibile, care trece de toate trei articolele; dacă nu găsesc una, pun placa sau distanțierele din 3.0.3.8. La fațada cu termosistem pe polistiren expandat, izolația e material combustibil, iar tencuiala subțire a sistemului e de regulă mai subțire decât centimetrul cerut de 3.0.3.8, deci se aplică aceeași regulă. La vata minerală izolația nu ridică problema, dar rămâne de văzut din ce e blocul de montaj pe care stă priza.

Prima cifră și restul exteriorului

Prima cifră a codului IP vine din clasa AE, corpurile solide. AE3, „Obiecte foarte mici”, cu IP4X, are ca exemplu „Firele”, iar AE4, „Praf puțin”, cere IP5X. Tabelul nu leagă niciuna dintre ele de exterior. Lângă o alee de pământ de pe care se ridică praf, AE4 e o încadrare de luat în serios. Pentru un perete lângă o terasă pavată, IP4X e o alegere rezonabilă.

Afară mai lucrează și influențe care nu apar deloc în codul IP. Anexa 5.2 are la clasa AB8 „Amplasamente exterioare neprotejate, cu temperaturi scăzute și ridicate”, iar la radiația solară, pentru intensități medii și mari, trimite la acorduri precum „echipamente rezistente la ultraviolete”. O carcasă care se crapă după trei veri pe peretele de sud nu mai are gradul IP de pe cutie. Iar 5.1.2.3 adaugă: „Atunci când diferitele influențe externe se produc simultan efectele lor pot fi independente sau să influențeze mutual. Gradele de protecție trebuie alese în consecință.”

Clasa AD4 în care am pus priza de pe perete mai aduce o cerință, tot fără cifră. Art. 5.1.6.10: „În încăperi din clasa AD3, AD4, AF2b, AF3 și AF4 în exterior și în zona litoralului AF2a, se utilizează echipamente în execuție rezistentă la coroziune, în funcție de natura agenților corozivi.” Același articol admite și echipamente în execuție normală, „cu condiția luării de măsuri la montarea lor prin care să li se asigure protecția împotriva agenților corozivi”, de exemplu vopsea rezistentă sau capsulări. La o priză de afară, asta înseamnă piese care nu ruginesc sau o protecție anticorozivă făcută la montaj.

Racordul face parte din grad

Cuvintele din 5.1.6.7 care contează cel mai mult la montaj sunt „inclusiv a racordurilor acestora”. Gradul se alege pentru aparat împreună cu intrarea cablului. O doză IP44 în care cablul intră printr-o gaură dată cu burghiul, fără presetupă sau fără membrana ei, nu mai e o doză IP44 montată. Același lucru la priza aplicată pe perete: intrarea din spate sau de jos se etanșează ca parte a montajului, nu se lasă pe seama capacului.

Despre trecerea prin zid, I7 are un punct încă din 2011, în subcapitolul despre limitarea propagării focului. La conductoarele și cablurile în tuburi care trec prin elemente de construcție incombustibile, art. 5.2.7.2.4 lit. c) cere: „Dacă trecerea se face între încăperi cu medii diferite, tuburile de protecție se instalează înclinat spre încăperile cu condițiile cele mai grele. Etanșarea golurilor dintre tub și elementul de construcție se face cu etanșare omologată”. La o trecere spre curte, partea cu condițiile cele mai grele e de regulă afară, deci apa scurge spre exterior, nu spre casă. Din 2023, art. 3.0.1.10 cere în plus ca „Toate străpungerile/trecerile de cabluri și tuburi de protecție ale acestora prin pereții și planșeele exterioare (care fac parte din anvelopa termică a clădirii) se vor etanșa”, cu motivul permeabilității la aer a anvelopei.

Diferențialul nu ține de gradul IP, dar la prizele obișnuite de afară e cerut oricum. Forma din 2023 a art. 4.1.5.2.1 cere DDR de cel mult 30 mA pentru „prize de utilizare generală și/sau receptoare electrice cu un curent nominal care nu depășește 32 A” și, separat, pentru „echipamente mobile pentru utilizări în exterior cu un curent nominal care nu depășește 32 A”. Despre ce face și ce nu face diferențialul am scris în articolul despre prizele cu obturatoare.

Articole citate din I7-2011: 3.0.1.9, 3.0.3.7, 3.0.3.8, 5.1.2.1–5.1.2.5.2, 5.1.6.7, 5.1.6.10, 5.1.6.11, 5.1.6.13, 5.2.7.2.4, 5.3.3.3.4, 5.3.3.35, 7.2.2, 7.2.4.1, 7.2.4.3, 7.4.30, 7.5.5.1, 7.7.10, 7.8.19, 7.8.20, 7.14.14, 7.20.15 și Anexa 5.2 (clasele AB, AD, AE, AN, CA); din Actualizările 2023 (MO Partea I nr. 512/12.VI.2023), forma nouă a art. 4.1.5.2.1 (pct. 12) și art. 3.0.1.10, introdus de pct. 6. Actualizările 2023 nu modifică celelalte articole citate și nici Anexa 5.2. Încadrarea concretă a prizelor de pe o casă în clasele AD și AE e alegerea autorului.